015 O de-as avea eu limbi o mie

O, de-aş avea eu limbi o mie,
Şi mii de buze să cuvânt,
Pe tonuri mii o armonie,
Spre slava Celui pururi sfânt,
I-aş mulţumi de ce-a făcut
Cu mine, fiul cel pierdut

O , de-ar suna glasul meu tare,
Să se audă pân-la cer,
Căci sângele-mi ca-ntr-o vâltoare,
Se zbate, Doamne, când Te cer,
De-ar fi toată suflarea mea,
Un imn spre închinarea Ta

De ce tăceţi puteri a mele?
Mai sus, mai sus, zburaţi mai sus!
Şi Domnului slujiţi cu cinste,
Drept mulţumire lui Isus
De-acum cu tot sufletul meu,
Vreau să-L servesc pe Dumnezeu

Cânta-voi Ţie, Doamne, imnuri,
Cât voi putea rosti cuvânt,
Şi jertfa bucuriei mele
Ţi-aduc cât voi fi pe pământ,
Când buzele-mi n-or mai putea,
Suspinul meu Te-a lăuda