017 O cantare de marire

1. O cântare de mărire
Am în inimă mereu
De când L-am găsit
Pe Domnul la Calvar;
El a dat odihnă sfântă,
Pace sufletului meu
Şi sunt liber,
Fericit prin al Său har.

Inima mea cântă
Azi cântarea
Plină de nespuse bucurii.
Mai frumos
Nici îngerii nu cântă,
Ca acei din valea plângerii.

2. Cât de mult doream să aflu
Drumul cel adevărat!
Cineva să-mi ia
Păcatul dureros!
Am aflat că El osânda
La Golgota a purtat,
Şi-am venit atunci
La cruce bucuros.

3. Câtă frică şi-ntuneric
Pe cărarea mea era
Când umblam rătăcitor,
Fără Isus;
Am adus la El povara
Şi de-atunci în viaţa mea
Bucuria şi lumina
Au pătruns.

4. Merg spre
Casa unde veşnic
Fericirea voi gusta,
În eternul,
Strălucitul meu palat;
Faţă-n faţă în mărire
Pe Isus Îl voi vedea
Şi cu sfinţii-I
Voi da slavă ne-ncetat!