056 Inima se invioreaza cand la Tine ne-adunam

1. Inima se-nviorează,
Când la Tine ne-adunăm,
Şi din gura Ta,
Cuvantul harului îl ascultăm,
Sprijineşte-ne să nu fim,
Leneşi uitători de munci,
Scrie-ne adânc în inimi,
Sfintele Tale porunci.

2. Prosternută înainte-Ţi
Lumea aşteaptă-al Tău cuvânt
L-aşteptăm cu dor fierbinte,
Ca o rouă pe pământ.
Dă-ne-nvăţătură vie,
Fericirea s-o găsim,
Pentru-a Ta împărăţie,
Clipa vieţii s-o jertfim.

3. Luminează-ne şi nouă,
Mintea ca la ucenici,
Să cunoaştem viaţa nouă
Şi să-ncepem de aici.
Faclă a lumii, ce-alungi,
Întunericul mare,
Luminează-ne şi atunci
Şti-vom dreapta-Ţi cărare.