092 Cu Isus de-a pururi

“Cu Isus de-a pururi!”
E lozinca mea,
“Cu Isus de-a pururi!”
 Tu, inima mea!

El făcu din mine
Un copil iubit,
O, ce bine-mi pare!
Ştiu, El m-a primit!

Da, El mă iubeşte
Cu-n fierbinte zel,
O, cât sunt de sigur,
Căci mi-o spune El

Sunt un om nevrednic,
Dar El m-a iubit!
S-a plecat spre mine
Şi m-a mântuit!

Pe-un sărman ca mine,
De pace lipsit,
M-a ales, ca pururi
Să-I fiu nelipsit

Pe acel ce-Ţi face
Dese întristări,
L-ai scăpat de soarta
Veşnicei pierzări!

Deşi-i o minune,
Deşi sunt uimit,
Totuşi ştiu, o, Doamne:
Tu m-ai mântuit!

Pot striga: ,,Părinte”
Către Dumnezeu,
Căci cu El prin Tine,
Împăcat sunt eu

Ce desăvârşită
E lucrarea Ta!
Pe vecie Ţie
Mă voi închina