224 Ce-i viata ta e o penita

Ce-i viaţa ta? E o peniţă,
Cu care scrii mereu pe-un drum
|: Şi-apoi la ultima portiţă,
Tot ce-ai scris tu, ca pe-o tăbliță
Nu se mai şterge nicidecum :|

Şi vorbe-n vânt şi fapte rele
Rămân pe veci, ca-ntr-un album
|: Păzit e scrisul tău de stele,
De-ai pune mări întregi să-l spele,
Nu se mai şterge nicidecum :|

Să nu te minţi că-n veşnicie
Trecutul se preface-n scrum
|: Căci Dumnezeu stă mărturie,
Că-n faţa Lui tot ce se scrie
Nu se mai şterge nicidecum :|

În ceasul greu de judecată
Îţi vei citi întregul drum
|: Vei izbucni în plâns deodată,
Dar nici o slovă-n lăcrimată
Nu se mai şterge nicidecum :|

Nu poate şterge decât sânge,
Dar sânge sfânt şi nu oricum
|: Ce înger trupul şi-l va frânge
Şi-astfel ce-ai scris, oricât ai plânge,
Nu se mai şterge nicidecum :|

Hai, adu-ţi vina ta şi greşul,
Isus îți şterge-al vieţii drum,
|: Cum trece pe nisip vârtejul,
Dar dacă azi nu prinzi prilejul,
Nu se mai şterge nicidecum :|

Isus pe lemn răbdă arşiţa,
Isus e preţul tău acum,
|: Te face alb ca lămâiţa
Şi tot ce-a scris cândva peniţa
Nu se mai vede nicidecum :|