237 Mult e stramt si-anevoios

1. Mult e strâmt și-anevoios
Drumul ce la cer ne poartă!
Fericit e-ntru Hristos,
Cel ce s-a predat cu totul.
Fericiți care-l sfârșesc
Și pe el nu ostenesc.

2. Cei ce poftele-și supun,
Mult aveavor răsplătire,
Căci tovarăș sunt de drum,
E Isus și-a Lui iubire.
Doar un gând e-n dorul lor.
Ramura de-nvingător.

3. Cel ce ne-a răscumpărat
Sângeratu-S-a pe cruce,
Din mormânt S-a ridicat,
Unde raiul sus străluce,
Moartea și-a înfrânt strigând,
Biruit-a sfântul gând.

4. Toți acei ce luptă-n chin
Urce-se cântând, Slăvite,
Către cupa de senin,
Unde sorb cerești cuvinte.
Zori cerești ne-or străluci,
Acolo când vom sosi.