242 Cand neguri se aduna

1. Când neguri
Se-adună
Şi vântul se zbate,
//: Aproape e Domnul,
Din valuri
Ne scoate! ://

2. De cine
Ne-om teme?
El mustră furtuna
//: Şi-I place să fie
Cu noi totdeauna! ://

3. Pluti-vom
Spre casă,
Isuse, cu Tine,
//:Pe braţul Tău tare,
O, cât e de bine! ://

4. Şi dacă furtuna,
Mugind,
Ne-ameninţă,
//:Noi mergem ‘nainte,
Trăim prin credinţă!://

5. Prin bezna cercării,
Când paşii se-nclină,
//: Doar
Dragostea-Ţi mare
Ne fie lumină! ://