246 O mostenire scumpa am eu

1. O moștenire scumpă am eu,
Speranța cea dreaptă,
Că cerul mi-e dreschis mie,
Și-n veci am viață,
Mântuitorul meu asta,
Numai în dar îmi dai;
Aceasta mă-mbărbătează
Pe calea mea-ngustă.

2. Aceasta eu așa-m aflat,
Păcatului murind,
Și-acum trăiesc dar
Nu care mai-nainte eram,
M-am renăscut și-al meu Isus,
Mi-a dat o inimă,
Cu credință și speranță,
Cu dragoste plină.

3. Moartea putere asupra-mi
Nu are, știu bine,
Mântuitorul a învins,
O, ce bucurie!
E drept, că trupul
În pământ merge
Dar eu trăiesc,
Și Dumnezeu-mi va da
În cer haine-n care strălucesc.

4. Mântuitorul meu pe lemn,
Foarte mult a răbdat;
Pentru mine-a varsat sânge,
Murind pe Golgota.
Ca învingător a treia zi
În trump a înviat,
Și prin aceasta El mie,
Raiul mi-a câștigat.