248 Cand aud in departare

Când aud în depărtare
lupte, zgomot mare,
Atunci ştiu că mulţi sunt prinşi
de păcatul viclean,
Îndoiala şi frica
din nou îşi fac chemare,
Dar eu merg înainte,
spre Canaan.

/: Eu locuiesc pe munte
sub un cer clar şi senin,
Eu beau din izvorul
care totdeauna-i plin.
O, da, eu mă hrănesc cu mana care-o aflu pe deplin
Căci eu locuiesc în Canaan. :/

Jos furtuna şi-ndoiala
lumea o frământă,
Omenirea e în luptă
cu vechiul duşman,
Dar eu sunt cu a mea viaţă
în cetatea sfântă,
Şi n-am frică, eu sunt în Canaan.