314 Am o carte ce-o iubesc

Am o carte ce-o iubesc,
Deşi-i veche-o preţuiesc,
Căci pruncia mi-aminteşte
Tot mereu
Pe genunchii mamei stam,
Pe cap mâna-i caldă-aveam
Şi-mi citea din
Cuvântul lui Dumnezeu

Sfântă Carte, scumpă Carte!
Filele-ţi înlăcrimate le citesc
Cum merg pe calea crucii
Eşti mai dulce zi de zi,
Căci tu mă conduci
La locul sfânt, ceresc

De Isus ea mi-a vorbit
Cum pe cruce-a pătimit
Şi-apoi mântuire nouă El ne-a dat
Iar când lacrima-mi curgea
Ea duios mă săruta
Şi-mi spunea că şi pentru
Mine-a răbdat

Zilele-acelea s-au dus
Dar le preţuiesc nespus,
Căci din Sfânta Carte eu am învăţat:
Să fiu bun, curat, cinstit
Şi-astfel mă simt fericit
Şi-aici şi-n cer când voi fi înălţat