436 E viu al meu Mantuitor

1. E viu al meu Mântuitor,
O spun oricui stăruitor!
Și știu că-n cer mi-a pregătit
Lăcașul cel mai fericit!
Deci biruit eu nu pot fi,
Cât la Isus eu voi privi.
E viu al meu Mântuitor,
O spun oricui stăruitor!
Și știu că-n cer mi-a pregătit
Lăcașul cel mai fericit!

2. În El mă-ncred eu zi de zi,
Păcatu-n sânge-a fost spălat,
Azi vestea-mi spune-acas’ să vii,
Ah, vino că ești așteptat!
Că-aștept un timp, aici voi sta,
Doar până El mă va chema.
Și știu că-Isus va reveni,
Ca să mă ducă-n ceruri sus,
Să stau în fericirea Sa
Și-n strălucire pururea!

3. Pe El vreau să-L mărturisesc,
Cântând vreau să Îl prea măresc,
Căci El din ceruri a venit
Și pentru mine-a suferit!
Prin El oricând voi birui,
Cât doar la El eu voi privi.
Pe El vreau să-L mărturisesc,
Cântând eu să Îl preamăresc.
Căci El din ceruri a venit
Și pentru mine-a suferit!

4. Și știu că Isus va reveni,
Ca să mă ducă-n ceruri sus,
Să stau în fericirea Sa
Și-n strălucire de nespus!
Că-aștept un timp, aici voi sta,
Doar până El mă va chema.
Și știu că Isus va reveni,
Ca să mă ducă-n ceruri sus,
Să stau în fericirea Sa
Și-n strălucire pururea!