437 Turma blanda

Turmă blândă, turmă mică,
Pradă lesne de-nghiţit,
Două mii de ani
Cum oare n-ai pierit? N-ai pierit?
Prin străvechile pustiuri,
Leii cei cu coama-n vânt
Cum de nu ţi-au şters
Și urma pe pământ? Pe pământ?

Ai tu oare, turmă blândă,
Corn de taur, dinţi de lup,
Colţi de viperă sau ghiare,
Care rup? Care rup?
“Noi, n-avem nici colţi, nici ghiare,
Nici venin otrăvitor,
Dar avem cu noi o taină,
Un Păstor, un Păstor!”

Prin străvechile pustiuri,
El, Păstorul înţelept,
Şi-a purtat pe umeri mieii,
Și pe piept, și pe piept
Şi de-aceea nu ni-e frică,
Chiar de-om fi ca fulgu-n zbor,
Căci suntem o turmă mică,
Dar o turmă şi-un Păstor!