443 Supararea-n fiii pacii

Supărarea-n fiii păcii
E ca ploaia cea de vară:
|: Vine rar şi trece iute,
 Și pe urmă-i soare iară :|

Supărarea-n fiii urii
E ca poaia toamnei, rece:
|: Vine des, iar când începe,
 Până-ngheaţă nu mai trece :|

Refren:

Voi să fiţi copiii păcii,
S-aveţi dragoste-mpreună;
|: Peste supărarea voastră
Soarele să nu apună :|