A fost odata-un timp cand singur rataceam
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
A fost odata-un timp cand singur rataceam
A fost odată-un timp când singur rătăceam Şi nimeni nu era să-mi ia povara mea; Dar un Străin blajin, de mână El m-a prins Şi orice-ngrijorări a luat din viaţa mea. Ce fericire e-acum în viaţa mea Isus, Preasfântul, mult m-a iubit; E Domnul slavei, Cel veşnic, pururea Străinul care m-a mântuit. El mi-a şoptit duios al Său Cuvânt divin În haru-I minunat e bucuria mea; Pe Domnul Sfânt, Isus, eu Îl iubesc nespus Şi-acolo, sus, Îl voi vedea în slava Sa.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.