A spus Domnul Dumnezeu Fa tu Noe

A spus Domnul Dumnezeu: "Fă tu, Noe, ce-ți spun Eu, /: fă vapor! :/

Trei sute de coți lungime şi cincizeci de coți lăţime, /: treizeci 'nalt, :/

Că voi slobozi mari ape şi voi pierde pe noroade, /: am să-i pierd." :/

Noe vaporul gătise, şi-animale el închise /: în vapor. :/

A închis Dumnezeu dară cu chei uşa dinafară /: cu mâna. :/

Mare potop a venit, oamenii s-au tânguit /: că ei mor. :/

Unul de-altul s-au cuprins şi moartea aşa i-a prins, /: amar chin. :/

Toți oamenii s-au înecat, viața-n lume s-a gătat, /: prin potop. :/

Păsările n-au cântat, către cer nu au zburat /: în aer. :/

Noe s-a înspăimântat că pământul s-a-necat /: cu apă. :/

Corbul negru îl trimise din vapor când se deschise /: fereastra. :/

Porumbelu-apoi se pierde şi s-a-ntors cu frunză verde /: de măslin. :/

Şi-a văzut un vârf de munte Noe, bucuros atuncea /: că-i uscat, :/

Când vaporul se oprise, uşa largă se deschise /: şi-au ieşit. :/

Pe pământul curățit, Noe-ndată-a pregătit /: un altar; :/

Mai-nainte de-orice bine, el, în semn de mulțumire, /: jertfa-a dat. :/