Afara e noapte si e pustiu
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Afara e noapte si e pustiu
Afară e noapte şi e pustiu; Cerul de toamnă târzie Şi ceaţa în jur s-a lăsat. O linişte sumbră ca de mormânt Pare s-ascundă în spatele ei Un trist adevăr. Vestea primită m-a îngrozit, Sufletul meu de o spaimă cumplită Deodată s-a umplut. Trupul începe să tremure tot, Caut cu privirea o mână întinsă Un ajutor. Umbrele morţii în zare apar Şi văd cum se-ndreaptă spre casa mea. Le văd tot mai clar; Aş vrea să le-opresc, din drum să le-ntorc; Dar văd neputinţa-mi, si-ncep să strig O, Doamne, nu pot! Dar stau în genunchi în faţa Ta, Tu, Cel ce-mi eşti Tată Şi mi-ai dat credinţa, ascultă-mă! Mai lasă viaţă soţului meu, Ştiind că la Tine acest lucru Nu, nu este prea greu. Îndură-Te, Doamne, şi fă o minune Să pot s-o proclam oriunde în lume. Să ştie tot omul că-n mâinile Tale E viaţa şi moartea: „Ascultă-mă Doamne! “ Nimeni sub soare nu poate ca Tine Să vindece răni, dureri să aline; Tu eşti Dumnezeu. De-aceea mă plec cu toata fiinţa Şi încă o dată, te rog, „Ascultă-mă Tată! “
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.