Cand eram copil sapte ani

Când eram copil,
- Șapte ani -,
Nu mă rușinam
Că pot iubi.
Pacea săruta
Dreptatea.
Încă nu aveam
Setea de păcat.

Salvare la Dumnezeu!

După firea mea,
Păcatul
Umplea inima
Ca pe-un mulaj.
Te vei împlini,
Mi s-a spus.
Ce am devenit?
Deșert în miraj.

Mă iubește Dumnezeu!

Am crezut că sunt
Un om bun.
Făceam binele
Din mândrie.
(Dar) Cu El de mână,
Pe apă,
Nu caut cum să
Mă scufund piatră.

Umblare cu Dumnezeu!

Iertarea e pieptul
La care te odihnești.
Păcatul nu-ți mai dă
Plăcerea de-a fi rebel.

Domnul m-a salvat
Și-nfiat,
Din nou sunt copil,
Că iubesc viu.
Să îmbătrânesc
Lângă El,
Vreau să Îl admir,
Ce munte de mir!

Sunt copil de Dumnezeu!

Îl iubesc (Isus!)
Ca pe-o victorie!
Mă dedic piatră vie,
Cu-ntreaga copilărie!
Inima mea (cea rea),
Schimbată de Isus.
La răutate, ca un copil,
Eu iubesc liber!