Cand imi ridic privirea departe inspre stele
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cand imi ridic privirea departe inspre stele
Când îmi ridic privirea departe înspre stele Spre universul mare pe care l-ai creat, Mă-ntreb ce este omul, așa mic printre ele, Cât de plăpând, și parcă, atât de neînsemnat. Atât de neînsemnat în lumea asta, Doamne, Doar o fărâmă printre colosale galaxii, Un fir de praf sunt în creația-Ți cea mare, O licărire mică printre stele mii și mii... /:Și totuși, Tu-Ți îndrepți spre mine-a Ta privire, Și-n ochii Tăi, o, Doamne, valoare am avut; Pe Fiul Tău să moară Tu ai dat pentru mine, Pentru un păcătos, pentru-o mână de lut... :/ Dar iată că și cerul e prea mic pentru Tine, Prea mic să Te cuprindă chiar universu-ntreg; Nu pot găsi cuvinte de-ajuns să Te descrie, Și-a Ta înțelepciune nu pot s-o înțeleg. Atât de minunat ești, Doamne, pentru mine, Atât de fascinant și-atât de glorios, Tu ești atotputernic și nimeni nu-i ca Tine, Ca Duhul Tău cel Sfânt și Fiul Tău Hristos. /:Și totuși, Tu-Ți îndrepți spre mine-a Ta privire, Și-n ochii Tăi, o, Doamne, valoare am avut; Pe Fiul Tău să moară Tu ai dat pentru mine, Pentru un păcătos, pentru-o mână de lut... :/
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.