Cand n-ai credinta
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cand n-ai credinta
Când n-ai credință-n Dumnezeu, deşert devine viaţa ta. Cărările ți-s nopți mereu, iubirea-n duh nu-ți poate sta. Credința-nmugureşte tot ce-i bun în tine ne-ncetat, prin ea virtuțile se pot desface-ntregi și minunat! Iar adevărului frumos, credința-i face drumul lin, aşa cum l-a adus Hristos, când S-a-ntrupat ca om deplin! Credința vede-n viitor, și-aude cântece de Sus, pe care-al îngerilor cor le cântă-n graiuri de nespus! Când n-ai credință-n Dumnezeu, nu știi ce-i dulce, sau amar; priveşti uşorul ca pe-un greu și iei păcatul ca pe-un har! Credința-i soare la zenit, şi-i cale limpede spre rai: sub cerul ei eşti liniştit. Pe Dumnezeu, prin ea, Îl ai!
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.