Cand pe-a lumii drumuri grele
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cand pe-a lumii drumuri grele
Când pe-a lumii drumuri grele Obosit eşti şi setos, Vino-n casa vieţii mele, Domnul meu Isus Hristos! Pregătitu-Ţi-am cămara Inimii în alb veşmânt, Unde-Ţi poţi lăsa povara Greului de pe pământ! ... Odihneşte-a Ta Fiinţă, În acest smerit lăcaş, Care pururi prin credinţă, Pregătit Ţi-e ca sălaş Iară setea Ta cea mare Potoleşte-o ne-ncetat, În iubirea-mi arzătoare, În izvorul ei curat. Tu mi-ai dat întâi iubire, Tu întâi m-ai odihnit, şi deplină izbăvire Eu în Tine mi-am găsit! Astăzi, ca recunoştinţă, Vreau, Isuse, să primeşti, Ca-n a vieţii-mi locuinţă Pe deplin să Te-odihneşti.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.