Cand vestea grea eu am aflat
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cand vestea grea eu am aflat
Când vestea grea eu am aflat, M-am tulburat, m-am speriat și am oftat; Am lăcrimat și am strigat: ”Ce-am să mă fac, Isuse drag, spune-mi ceva”. /: Priveam în zări, priveam spre munți, priveam spre ceruri, Ca să m-auzi, ca să-mi răspunzi, ca să Te-nduri; Să-mi mai lungești, dacă se poate, firul vieții, Să știe toți că doar Tu poți oricând s-ajuți. :/ N-am vrut să cred, nici să accept Căci calea mea se va tăia așa curând. Doar un cuvânt mi-a fost de-ajuns Să mă fac mic și să Te strig, o, Domnul meu. Ce dragoste de Tată bun Mi-ai arătat când Te-ai oprit în fața mea Și am simțit cum m-ai atins; M-ai vindecat și Te-am urmat de-atunci mereu.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.