Cata zapada mi-ar trebui sa acopere
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cata zapada mi-ar trebui sa acopere
Câtă zăpadă mi-ar trebui să acopere, Să acopere, urmele pașilor mei, plecând. Ar fi de-ajuns cât încape în palmă de copil Și iarăși drumul ar deveni, drumul nimănui. Și atunci nimeni n-ar ști că am plecat Îți spun că nimeni n-ar ști. Când voi pleca toți vor uita Că am trăit alături de ei. Însă în gândul și-n inima ta E ca și cum aș fi numai eu. Nimeni n-ar ști să mai spună care mi-a fost numele; Vor fi uitate glasul și visele mele. Fără mine mai săracă lumea nu se va simți, Îi mai rămân puzderie de lumânări să ardă. Numai tu, nu mă uiți nicicând Și mă tot chemi - cum să rezist glasului Tău? Câtă zăpadă mi-ar trebui să acopere, Urmele pașilor, urmele pașilor mei, plecând.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.