Ce taina-adanca e credinta
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Ce taina-adanca e credinta
Ce taină-adâncă e credinţa! ... Ea nu pătrunde-n orişicine, Dar când în suflet ia fiinţă, Îl schimbă-n frumuseţi divine. Ce ne-nţeles, ce ne-nţeles, E Dumnezeu în sfântu-I har Din veşnicii El ne-a ales, Spre veşnicii fără hotar. Ce fericire fără seamăn! Neasemuită-i bucuria! Cine-a gustat această mană, S-a-mpărtășit cu veșnicia. Căci Dumnezeu Atotputernic, Vrea chipul Său să-l ai în tine, De-acum ce ai în viaţă-i veşnic: Ai preţul tainelor divine. Tu, cel ales, cel pus deoparte, Ce zid e-n juru-ţi, de-ocrotire! Căci tot ce e promis în Carte, E pentru tine-nfăptuire. De-aceea dă-te cu credinţă, Întreg lui Dumnezeu Preasfântul, Căci în lăuntrica-ţi fiinţă, Unit e Cerul cu pământul.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.