Cucurigu cucurigu A cantat cocosul rar
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Cucurigu cucurigu A cantat cocosul rar
Cucurigu, cucurigu! A cântat cocoșul rar iară Petru cel cu vina s-a trezit și-a plâns cu-amar. Cucurigu, cucurigu! Cugetul cu glasul mut, ne trezește, ca pe Petru, când în vină am căzut. Să nu-i amuțim noi glasul, prin păcatul repetat, căci atunci cocoșul nostru se oprește din cântat. Ci spre Domnul, cu căință ca și Petru să venim El ne iartă și ne-ndeamnă curăția s-o păzim, ascultarea s-o-mplinim.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.