Cuvantul Tau e-o candela aprinsa

¹⁰⁵ Cuvântul Tău e-o candelă aprinsă
pentru picioarele și pașii mei,
/: e o lumină pururea nestinsă,
pe calea mea oricând sunt norii grei! :/

¹⁰⁶ Jur... și de jurământ eu mă voi ține,
că Legea Ta cea dreaptă voi urma!
¹⁰⁷ /: Sunt amărât, dă-mi bucurii din Tine,
după Cuvântul spus de gura Ta! :/

¹⁰⁸ Primește, Doamne-a-mele simțăminte,
și-a-Tale legi învață-mă deplin,
¹⁰⁹ /: primejdii grele-mi stau mereu-nainte
și totuși nu uit Legea Ta s-o țin! :/

¹¹⁰ Cei răi mi-așează curse-n cale mie,
dar nu m-abat de la porunca Ta,
¹¹¹ /: povața Ta-i averea mea-n vecie,
căci ea e toată bucuria mea! :/

¹¹² Eu inima mi-o plec s-asculte-ntruna
și să-mplinească-a-Tale-orânduiri,
/: pân-la sfârșitul vieții-ntotdeauna
eu țin la ele-a inimii-mi priviri! :/