Dar mie Doamne Tu imi dai

¹⁰ Dar mie, Doamne, Tu îmi dai
puteri de bivol tare,
și m-a stropit cu untdelemn
iubirea Ta cea mare.

¹¹ Îmi văd eu față de vrăjmași
dorința împlinită,
și-aud eu tocmai cum doream
de ceata lor zdrobită.

¹² Cei fără vină înverzesc
ca și finicii-n vale,
și cresc ca cedrii din Liban
pe dealurile sale.

¹³ În al lui Dumnezeu lăcaș,
câți stau, nu se vor pierde,
în curțile lui Dumnezeu
au frunza veșnic verde.

¹⁴ Ei roade pururea aduc
chiar și la bătrânețe,
sunt verzi mereu și plini de suc
cu fericite fețe.

¹⁵ S-arate cât e Domnul drept,
ce plin e de iubire,
El, Stânca mea, în care nu-i
în veci nelegiuire.