De cate ori in grea-ncercare cand erai trist si parasit
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
De cate ori in grea-ncercare cand erai trist si parasit
De câte ori în grea-ncercare, când erai trist și părăsit, Tu ai strigat spre Cel ce poate durerea ta a liniști? De câte ori în grea-ncercare tu ai privit spre cer plângând? Când părăsit ai fost de oameni, când valul te-a acoperit. Domnul, Domnul înspre tine a privit; Domnul, Domnul, în necaz te-a însoțit. De câte ori înfrânt căzuta-i, plângând cu fața la pământ, Și-n disperarea ta crezuta-i căci tot ce ai tu ai pierdut? Credința ta e-n încercare, nădejdea ce te-a însoțit Atâția ani pe cale; credeai că toate le-ai pierdut... Dezamăgit ai fost de oameni, de prietenii ce i-ai iubit, Și în necazul tău cu toții pe tine-atunci te-au părăsit. Dar Domnul care este veșnic, din cer, de sus, jos a privit Și mâna Și-a întins spre tine; El nicicând nu te-a părăsit.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.