De te mai zbati avar s-aduni
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
De te mai zbati avar s-aduni
De te mai zbaţi avar s-aduni, Comori râvnite de nebuni, /: Să ştii: ce laşi pe-al morţii drum, Deşertăciune sunt şi scrum. :/ Să ştii, să ştii, Deşertăciune sunt şi scrum. Cu ce cuvinte-ai strâns de ieri, Te duci spre veşnice tăceri; /: Cu ce talanţi ai câştigat, Te-ntorci la Cel ce ţi i-a dat. :/ Să ştii, să ştii, Te-ntorci la Cel ce ți i-a dat. De-ai învăţat ceva trăind, La crinii câmpului privind, /: Sau corbii care n-au grânar, Vei şti să n-alergi în zadar. :/ Vei şti, vei şti, vei şti, Să n-alergi în zadar. De-ai învăţat s-auzi ceva, Cu ochii şi cu inima, /: Atunci vei şti ce plâns amar, E cel târziu şi în zadar. :/ Vei şti, vei şti, Vei ști târziu și în zadar. Dar când înveţi să nu-ţi aduni, Comori râvnite de nebuni, /: Abia de-atunci vei şti mereu, Să-ţi strângi comori spre Dumnezeu. :/ Vei şti, vei şti, Să-ţi strângi comori spre Dumnezeu.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.