Doamne Tu esti stanca-n

Doamne, Tu eşti stânca-n
Care mă ascund,
Scutul meu,
Tăria care mă scapă.
Eu strig:
„Lăudat să fie Domnul meu!”
Şi sunt izbăvit de vrăşmaşii mei.

Şi azi mă închin,
La Tine îmi înalţ sufletul!
Tu cunoşti inima mea,
Doamne, Ţie-Ţi aparţin!

În îndoiala mea, am chemat
Numele Tău cel Sfânt
Şi am strigat
Către Stânca Mântuirii.
De-acolo de sus,
Tu ai auzit glasul meu,
M-ai scos la loc larg
Pentru că mă iubeşti!