E veacul cel din urma
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
E veacul cel din urma
E veacul cel din urmă, prigoana e în toi, Vrăjmașul ne-asuprește prin poftele din noi; Nu trupul nostru moare-n vreun fel martirizat, Ci sufletul se pierde de nu-i păstrat curat. Sunt vremuri tot mai grele când mulți am obosit Căci lupta este mare, iar valul e cumplit, Dar vino, Tu, Isuse, și printre noi rămâi Inundă-ne cu harul și dragostea dintâi. E veacul cel din urmă când nesiliți murim Căci noi prin necredinţă pe Domnul părăsim N-a biruit vrăjmașul creștinii prin torturi, Dar i-a legat de pofte, de patimi și urâciuni. . E veacul cel din urmă, creștinii nu mai mor Persecutați de oameni pentru credința lor, Ci vremurile-s grele căci lupta s-a schimbat S-a înmulțit păcatul si mulți s-au întinat. E veacul cel din urmă, iar cei ce vin sunt scriși Cei netrimiși de Domnul ce-și zic ca sunt trimiși; Când adunări sunt goale, sau pline... da'n zadar Căci nu-i acolo Duhul, nici adevăr, nici har. Sunt vremuri tot mai grele... uscate primăveri, Nu-s ape, nici izvoare, nici ploi pe nicăieri; Dar fă din noi, Isuse, o oază prin pustii, Un Gosen al iubirii, lumină să ne fii.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.