Era odata o tainica gradina
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Era odata o tainica gradina
Era odată-o tainică grădină În care Domnul, Se ruga plângând Şi faţa Lui cea plină de lumină Era-ntristată până la mormânt. De multe ori, pe faţa Lui, căzuse, Şi Se ruga cu mult amar, nespus! „Să treacă, Tată... să nu beau paharul!”... Paharul suferinţei, lui Isus!... O, Ghetsimani, grădina suferinţei, În tine plânge, Domnul, cu amar Şi-apoi Se-mbracă-n haina umilinţei Şi-Şi pregăteşte drumul spre Calvar!... O, Ghetsimani, grădină neuitată, Tu ai văzut durerea lui Isus! Şi Iuda când L-a sărutat odată Pe Domnul strălucirilor de sus!... O, Ghetsimani, aş vrea să fiu în tine, Să văd şi locul unde El a plâns... Să plâng şi eu, cu lacrimi şi suspine, Să plâng, căci pentru mine, El, a plâns!...
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.