Erau candva doi credinciosi
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Erau candva doi credinciosi
Erau cândva doi credincioși La Templu împreună Dar nu amândoi bucuroși Puteau că-s buni să spună Acel dintâi e fariseu Un om cu disciplină Iar cel de-al doilea, vameșul Un păcătos cu vină /:Dar Dumnezeu nu a privit La ce izbește ochiul Privirea Lui s-a ațintit În ei adânc cu totul :/ Și Domnul Isus ne spunea Că nu așa îi vede El a văzut chiar altceva Și nu cum omul crede Căci fariseul era rău Judecător și mândru Vameșului îi părea rău Și se căia la Sfântul /:Așa te vrea El chiar acum Să îți recunoști starea Și să Îl cauți de ești oricum Ca să Îi ceri salvarea Căci fariseul chiar plecând Nu a găsit iertare Dar vameșul smerit plângând Sfințit fu de Cel mare :/
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.