In stramtorarea mea chemat-am
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
In stramtorarea mea chemat-am
² În strâmtorarea mea chemat-am pe Domnul... și m-a ascultat, când L-am strigat din locul morții, m-a auzit și s-a-ndurat. ³ M-ai aruncat în fund de ape, și râuri mari mă-nconjurau, a mării valuri și talazuri, puternice mă copleșeau. ⁴ Ziceam: sunt lepădat de Tine, dar iarăși Templu-Ți voi vedea. ⁵ M-acoperea, de moarte, apa și-adâncul mă învăluia. ⁶ M-am pogorât până-n străfunduri, Tu însă viu m-ai izbăvit, ⁷ când sufletul tânjea în mine, de Tine eu mi-am amintit... Și rugăciunea mea fierbinte ajuns-a pân-la Tine sus, în Templul Tău cel sfânt, o, Doamne, și Tu scăparea mi-ai adus. ⁸ Toți cei ce se-alipesc de idoli și-ndepărtează mila Ta, ⁹ eu însă jertfe-Ți voi aduce și mulțumirea-mi voi striga. /:Și juruințele făcute spre Domnul, mi le voi plini, căci mântuirea de la Domnul întotdeauna va veni. :/
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.