In transeul camarutei tale

În tranşeul cămăruţei tale
tu te rogi şi te păstrezi curat.
Dar cum ieşi în lume, ce rafale,
câte gloanţe şuieră turbat!
Zboară-n jurul tău porniri deşarte
zvârle pofta schije pe asfalt;
Lăudăroşia vieţii moarte
dă năvală-n care de asalt!

Dacă porţi pe mână şi pe frunte
semnul că eşti liber de cel rău,
mii de demoni sar să te înfrunte
mii de pofte bat în trupul tău.
Cad alături cei ce n-au putere,
zece mii în partea dreaptă cad.
Clănţănesc în duh mitraliere,
trag obuzierele din iad.

Dar tu ţine calea ta prin gloată,
chiuind ca cei ce dau de larg!
Când Hristos îţi este cazemată
în fărâme gloanţele se sparg.
Fii ca Iosif, cu priviri senine,
fii ca Lot, cu sufletul curat.
Nu uita că-n lupta pentru tine
iadu-ntreg în Mielul Sfânt a dat.

Să-ţi încingi cu adevăr fiinţa,
să te-ncalţi cu râvna cea de sus
pavăză să-ţi fie-n mers credința,
sabie, Cuvântul lui Isus!
Orice pată de păcat mârșavă
spal-o-n har - şi fii bărbat de fier!
Fără luptă nimeni n-are slavă,
fără slavă nu se intră-n cer!