Invierea Ta nadejdea mea

N-am vrut sǎ-Ţi fie crucea grea,
N-am vrut sǎ porţi povara mea,
N-am vrut sǎ suferi pentru mine,
N-am vrut nimic rǎu pentru Tine.
Şi totuşi a fost vina mea
Cǎ am umplut al Tǎu pahar
Cu tot pǎcatul meu amar…
Şi-ai îndurat acest calvar.

Dar (Cǎci) Tu acum ai înviat,
Preamǎrite Împǎrat,
Şi-n învierea Ta
E nǎdejdea mea!

La poala crucii Tale vin,
Îmi plec genunchii şi suspin…
În ochii Tǎi citesc iubire
Pentru întreaga omenire.
Sǎ stau nepǎsǎtor nu pot,
Cǎci pentru mine-ai jertfit tot.
Orice vis de Tin’ se-agaţǎ,
Prin viaţa Ta eu am viaţǎ.

Între pǎmânt şi cer a stat
Jertfa-Ţi de nemǎsurat,
Dar profeţia s-a-mplinit,
Cǎci moartea Tu ai biruit.
Şi râu de viaţǎ curge-n mine,
Cǎci ai murit Tu pentru mine.
Cu pasiune voi trǎi,
Te voi iubi, Te voi sluji.