Iubite cand vei fi departe

Iubite, când vei fi departe,
De sori şi de lumini încins,
Adu-ţi aminte, prima rază
În suflet, cine ţi-a aprins.

Când vei fi-ajuns pe culmea naltă
Spre care-ai vrut şi te-ai luptat,
Adu-ţi aminte mâna care
La primii paşi te-a ajutat.

Când vei fi-ajuns stăpân pe harul
Cereștii lumi de melodii,
Adu-ţi aminte cine-n suflet
Ți-a scris întâile-armonii!

Când vei fi-ajuns cu-ntreg hotarul
Vieţii tale înflorit,
Adu-ţi aminte ochii care
Întâii crini ţi-au răsădit.

Când dragostea-ţi va umple viaţa
Cu tot cuprinsu-i minunat,
Adu-ţi aminte sânu-acela
Ce te-a-ncălzit şi legănat.

Adu-ţi mereu, adu-ţi aminte
Și niciodată nu uita,
Cât preţ, ce jertfe şi ce lacrimi
S-au dat spre fericirea ta.