Ne plange inima de dor

Ne plânge inima de dor
După vremurile de demult,
Când cu toți ne adunam
Și prin Duhul Sfânt ne vorbeai.
Cât de minunat mai era!

O, adă, Doamne, acele vremuri de demult,
Când după Duhul Sfânt stăruiam
Și casa de prezența Ta plină era.
O, Doamne, ce minuni mai făceai! ×2

Ne arde inima în piept după Tine,
Să mai simțim a Ta prezență,
Să miști casa din loc
Când Duhul Tău Îl cobori.

O, umple adunarea de prezența Ta,
Revarsă a Ta putere,
Să o simtă fiecare, mic cu mare,
La fel ca de Rusalii! ×2