Nu as putea sa-ti spun
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Nu as putea sa-ti spun
De-aş cunoaşte cuvintele toate Să ajung înţeles când vorbesc De-aş vedea frumuseţile toate Printre văi şi râuri când păşesc; De-aş avea-n glasul meu doar iubire Dragoste pentru cei din jur Totuşi, nu aş putea să-ţi spun Cât de frumos este-n cer. Niciodată n-aş ştii cum să-ţi spun Cât de frumos este-n cer Niciodată n-am cum să pricep Splendoarea aflată-n cer; De-aş avea darul cunoştinţei Şi cel al profeţiei Totuşi, nu aş putea să-ţi spun Cât de frumos este-n cer. De-aş privi soarele cum apune Şi-apoi stele mii cum strălucesc De-aş trăi primăveri doar senine Cu raze ce cad şi mă-ncălzesc; De-aş simţi dragostea-acelor mame Ce-şi sărută a lor odor Totuşi, nu aş putea să-ţi spun Cât de frumos este-n cer. De-aş vedea răsărind curcubeie Semnul legământului ceresc De-aş cânta măreaţa simfonie Cântecul de slavă îngeresc; De-aş avea pricepere în toate Să ajut pe toţi cei din jur Totuşi, nu aş putea să-ţi spun Cât de frumos este-n cer. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. (1 Cor. 13:12)
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.