Nu-i mai deplina fericire

Nu-i mai deplină fericire
în viața asta mărginită,
/: decât trăirea în iubire,
când viața-n jaru-i-i mistuită! :/

Comoara ei de bucurie,
de pace și de bunătate,
/: nepământeasca-i avuție,
spre toți, iubirea o împarte! :/

Credincioșie și blândeţe,
și-aleasa facere de bine,
/: sunt ale ei frumoase fețe,
sunt raze-a dragostei divine! :/

Iubirea care-mbrăţişează
toţi sfinții care sunt în țară,
/: cântând, mai vrednică lucrează,
nimic nu-i pentru ea povară! :/

Ce răsplătire minunată
avea-va-n slava viitoare,
/: o viață-ntreagă închinată
iubirii pururi jertfitoare! :/