Nu mi-ai cerut
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Nu mi-ai cerut
Nu mi-ai cerut aloe, Stăpânul meu iubit, Știai ce flori puţine, În suflet mi-ai rodit! Nu mi-ai cerut tămâie, Cât cerul cel mai sus, Știai ce slab jăratic, În suflet mi-am adus! Şi nici în vistierie, S-arunc cât cei avuţi, Știai că toată-averea, Mi-s numai doi bănuţi. Ci mi-ai sădit în suflet, Un crin, un singur crin, Și-n cea mai albă stare, Doreai să Ți-l închin. Nu mi-ai cerut nici aur, Știau că n-am să pot, Nici mult, nici scump, Nici vrednic, cum trebuie să scot. Mi l-ai luat şi-n talpa, Iubirii i-ai zdrobit, Mireasma lui, Isuse, Era tot ce-ai dorit. Primeşte-mi-o Stăpâne, Ca lacrima Iui Rut, Curgându-Ți pe picioare, Cucernic şi tăcut.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.