O ce greu si-anevoios

O ce greu și-anevoios, pare câteodată drumul
Care duce la Hristos, orice-ai face e doar unul
Unu-i strâmt și altu-i larg, poți s-alegi iubite frate,
Unul duce înspre în spre Rai celălalt duce la moarte.

Nu poți fi la doi stăpâni slugă bună, credincioasă
Nici cei răi cu fruntea sus, nu pot sta în a Ta casă
Dar poți totul în Hristos, Cel ce pașii-ți ocrotește
Cât ar fi de-anevoios, drumul El ți-l netezește.

Drumul tău către Hristos, uneori e udat cu lacrimi
Dar dacă lași crucea jos negreșit ai să te clatini
Dumnezeu E neschimbat, în a Lui Divinitate
N-a rămas dator nicicând, ne-a cuprins cu bunătate
Domnul pe-a Lui credincioși, ca un Tată îi iubește
Și din orice strâmtorări mâna Lui îi ocrotește.