O ce orbie intra ne-ncetat

O, ce orbie intră ne-ncetat,
prin ochii care văd mai bine
în lumea stăpânită de păcat,
ce fuge, Doamne, de la Tine!

Fără Tine, fără Tine,
Doamne, nu-i lumină,
nu-i nici viață, nu-i nici bine,
nici frumsețe, nici hodină.
Harul veșnic de la Tine,
pentru cel ce crede, vine.

O, ce surzire e-n urechea cea
ce-n lume-aude tot mai bine,
dar pentru adevărul Tău e grea,
și fuge, Doamne, de la Tine!

O, ce ne-nduplecate rătăciri
se nasc în mintea care ține
știința lumii de nelegiuiri,
și fuge, Doamne, de la Tine!

Dar ce ferice este pentru cel
ce prin credință intră bine
sub adăpostul sângelui de Miel!
- Isus, e una-ntreg cu Tine!