O cer dorit ce-mi pari departe

O, cer dorit ce-mi pari departe,
de când mereu tot merg şi merg,
cu cât puţin ne mai desparte,
mai tare-alerg, mai tare-alerg!

Cu cât mai scurt văd timpul care
mai am ca lucrul să-mi sfârşesc,
cu trupul care-ntreg mă doare,
mai mult trudesc, mai mult trudesc!

Cu cât mai slabă mi-e vederea
şi rari bătăile din piept,
şi mai pândită privegherea,
mai treaz aştept, mai treaz aştept!

Cu cât mai multă-mpotrivire
întâmpină vestirea mea,
cu-atât mai mult, mai cu-ndrăznire
nu voi tăcea, nu voi tăcea!

Cu cât e mai greu în tăcere
şi-i mai mult de lăsat zălog,
şi duhul mai curat se cere,
mai mult mă rog, mai mult mă rog!

O, cer deschis, cu cât te-apropii
şi mai cu-ardoare te doresc,
mai treji spre tine-ajută-mi ochii
să-mi aţintesc, să-mi aţintesc! …