O lume-nselatoare Ce mult m-ai amagit

O, lume-nşelătoare
Ce mult m-ai amăgit !
Mi-ai luat ani buni din viaţă
Dar azi m-am hotărât !

Mă-ntorc, mă-ntorc acasă din drumul rătăcit
Departe de-al meu Tată, prin lume-am pribegit
Aud chemarea dulce şi vreau să vin şi eu
Din rob să fiu de-a pururi un fiu de Dumnezeu.

Îmi este-aşa ruşine
De Tatăl meu cel drag
Ce-a stat cu ochii-n lacrimi
Şi-a aşteptat în prag.

Mă-ntorc cum sunt la Tine
Cu sufletu-ntristat
Şi vreau să ştiu Părinte
Atât, că m-ai iertat.