O porumbita ce stai printre stanci
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
O porumbita ce stai printre stanci
O, porumbiță, ce stai printre stânci, Ascunsă-n scobiturile adânci, /: Ridică-ți mahrama și glasul să-ți ascult! Te caut prin munți și peșteri, și de ce nu-Mi răspunzi? :/ O, vino! Ieși afară ca să-ți vorbesc, Căci florile-n câmp miros răspândesc. /: Se pârguiesc roadele în smochin, Iar via în floare miroase din plin. :/ De ce mai plângi, când tu ești aceea de preț! Vreau să te duc în casa de ospăț, /: Dar până-atunci, înviorează-te! Cu turtele de struguri, întărește-te! :/ O, vino! Ieși afară, zorii se ivesc. Tu ești a Mea și Eu la tine vin; /: Sar peste munții care ne despart, Căci tu ești singura ce o am mai cu drag. :/ De-aceea Eu îți zic: tu nu înceta Să-Mi cânți cântarea dragostei dintâi, /: Căci, în curând, vei fi in casa Mea, Scăpată-n veci de suferința grea. :/
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.