Pe drumul Ghetsimanilor odata

Pe drumul Ghetsimanilor, odată
Treceam uşor pe sub măslini;
/: Şi-n şoapta lor, de vânt purtată,
Am auzit atunci îndată
Ce-a fost cândva-n grădina cu măslini :/

Şi frunzele mai poartă astăzi şoapta
Din frunză-n frunză de măslin,
/: Aceeaşi amintire minunată:
C-a plâns cândva stingher odată,
A plâns Isus, amar, pe sub măslini :/

De treci cândva grădina Getsimani,
De-ţi faci cumva vreun drum pe-aici,
/: Ai să-ntâlneşti aceleaşi şoapte
Pe-aripa vântului purtate
C-a plâns Isus amar pe sub măslini :/

A plâns amar de mila lumii moarte,
- De-a mea şi-a ta pe sub măslini -
/: Ascultă şoapta frunzelor purtate
De vântul lin ce-adesea bate,
În locul unde-a plâns pe sub măslini :/