Priveste cum cresc crinii ei nu torc nici nu tes

Priveşte cum cresc crinii, ei nu torc, nici nu ţes
Şi nici chiar împăraţi n-au veşmânt mai ales;
Priveşte-n zare vrăbii, nu sădesc, nici nu strâng
Dar Tatăl le hrăneşte, aici, pe pământ.

Tatăl din ceruri coboară la noi
Cu ochi plini de milă, El vede nevoi;
El ne ajută când drumul e greu
Priveşte acei crini şi vei şti, dragul meu!

Doresc să-ţi spun de Domnul, Cel Prea 'nalt, pururea
Ce spune stelei, sus, strălucire să dea;
În roua dimineţii, lasă stropi peste flori
Nimic nu Îl opreşte să dea ajutor.