Raiul cel dumnezeiesc nu-si schimba nicicand drumul
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Raiul cel dumnezeiesc nu-si schimba nicicand drumul
Raiul cel dumnezeiesc nu-şi schimbă nicicând drumul Acolo-i ţara mea, acolo-i ţara mea şi a ta, Şi mult doresc s-ajung în ea, în ţara dintre râuri, Şi mult doresc s-ajung în ea, acolo sus în ceruri. Mai sus de cerul plin de stele, mai sus de stele şi de nori Avem o patrie măreaţă cu îngerii ce cântă-n cor, Acolo veşnic e lumină, acolo-s numai bucurii Spre patria de sus din ceruri, suflet drag, de ce nu vii? Acolo curge un râu bogat cu apă cristalină Iar pomul vieţii minunat dă rod în orice lună, În ceruri veşnic e lumină dureri şi oboseală nu-s Din ochi secat-a orice lacrimi şi orice frică s-a distrus. Izvoare limpezi şi curate plutesc în taină prin câmpii Iar pomii veşnic sunt în floare, păsărele cântă mii Aleile acestei ţări cu aur sunt pavate Iar porţile de la intrări din pietre scumpe-s toate. Cetatea noastră-i cu străzi de aur E împodobită-n flori de crin, Iar Domnul Isus cu a Sa lumină Luminează cărarea celor ce vin. Acolo e numai veselie, durere şi oboseală nu-i, Căci oriunde Isus tronează, acolo noapte nu-i. Locuitorii acestei ţări poartă pe cap cununi Căci au ieşit biruitori din lupte şi prigoniri, Aşa de sfântă şi curată, aşa frumoasă de nespus, Cu străluciri împodobită, aşa-i cetatea noastră cea de sus. Iar când de pe pământu-acesta, a noastră cale s-o sfârşi Spre patria de sus din ceruri Cu Domnul toţi în zbor ne-om întâlni. Împăratul Împăraţilor domneşte-n sfânta casă Acolo nu-s dureri, nici chin, ci-i veşnic primăvară Aşa-i de sfântă şi curată, aşa-i frumoasă de nespus, Cu strălucire împodobită, Aşa-i cetatea noastră cea de sus. Iar când de pe pământu-acesta viaţa lor se va sfârşi Spre patria de sus din ceruri cu toţi-n zbor ne-om întâlni. Locuitorii acestei ţări poartă pe cap cununi Căci au ieşit biruitori din luptă şi prigoană. Un singur dor mai am în suflet, Un singur vis frumos nespus, S-ajung pe calea cea mai scurtă, cu mult iubitul meu Isus. S-alerg de-ar fi să trec prin foc, Să calc pe şerpi şi chiar pe jar. Să sufăr palme ori prigoane sau temniţă sau foame, chiar De mi s-ar da întreg pământul eu tot nu m-aş opri din loc, Atâta ştiu, Isus m-aşteaptă şi către El alerg cu foc. Mai ştiu şi aceste cuvinte: cu Isus tot înainte! Amin.
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.