Spre ceruri eu cu dor privesc

Spre ceruri eu cu dor privesc,
O, Dumnezeul meu,
Căci fără Tine să trăiesc
E chinul cel mai greu.

La Tine aflu ajutor eu,
Praful de pământ;
Tu eşti a toate Creator
Iar eu nimic nu sunt.

Tu paşii mei călăuzeşti,
O, Doamne îndurat,
Din cer viaţa mi-o păzeşti,
Veghezi neîncetat.

Tu eşti cu mine, Domnul meu,
Mă sprijini când Te chem,
Eşti umbra şi eşti scutul meu,
De nimeni nu mă tem!