Stele mii ce le privesc
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Stele mii ce le privesc
Stele mii, ce le privesc Stârnesc în mine-aşa uimire Când nu pot să pricep al lor mers; Însă ştiu că mâna Sa Astrele pe cer le ţine După-al Său plan creat în Univers. Domnul ştie totul, orice-ungher neştiut De-ntuneric n-am frică când sunt abătut Eu nu ştiu mâine ce va fi, însă sigur ştie El Domnul slavei şi sfânt Dumnezeu! Pe genunchi, plin de-ndoieli Înalţ spre Domnul o-ntrebare: "Crucea mea, oare nu e prea grea?" Însă El îmi spune-aşa: "Suflet drag, te-ncrede-n Mine!" Şi-ntărit merg, voios pe calea Sa. Ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul. (Ps. 139:2)
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.